Ne pasa de

Reciclarea începe din interiorul propriului tău cămin

Dacă nu ești deja în punctul în care îți trăiești viața într-atât de natural, cu zero deșeuri în preajma ta, cu siguranță este loc de mai bine, mai conștient, mai empatic pentru o Planetă, hai să-i zicem, curată.

Ideea de reciclare poate fi, de multe ori, copleșitoare. Dar primul loc în care poți începe acest proces este chiar propria casă. Știm cu toții că spațiul este limitat, că adunăm în timp mai mult decât avem nevoie, dar uite așa ne dăm seama și facem, periodic, decluttering. De ceva timp, personal, sunt tot mai apropiată de stilul de viața al nordicilor. Am scris despre asta în cele două articole despre minimalism pe care te invit să le citești aici: De ce să adopți un stil de viață minimalist și 5 soluții: cum să cultivi copiilor minimalismul.

Reciclarea a devenit pentru mine un scop în viață, în măsura în care timpul și conjunctura îmi permit. Dar, să lăsăm scuzele deoparte, oricare ar fi ele. M-au bucurat toate mesajele voastre în care ați împărtășit, cu mine și cu mamele de bandiți din comunitatea noastră, eforturile pe care le faceți în această direcție. Dacă nu ești încă în comunitate, hai și tu pe Little Bandit Nation:Wool&Life

Curând vom alege și câștigătorul concursului #iuliefaraplastic!

Micile schimbări precum înlocuirea pungii de plastic de la magazin cu propria sacoșă din material textil sau alegerea unei vesele din materiale prietenoase în locul celei de plastic, de unică folosință, pot aduce beneficii pe termen lung. Cu mic cu mare, reușim împreună să reducem cantitățile de deșeuri și să contribuim la îmbunătățirea calității vieții, mai cu seamă pentru ai noștri copii.

Cum poți proteja Planeta?! Sunt câteva direcții simple și la îndemână pentru oricine își dorește!

1. Află care sunt regulile de reciclare
Vă recomand să aruncați o privire pe https://hartareciclarii.ro/ce-si-cum-reciclez/#/ pentru a identifica regulile de colectare corecte în funcție de materialul pe care doriți să-l reciclați. Principalele 3 categorii de deșeuri sunt hârtia și cartonul, plasticul și metalul și sticla.

Câteva tips-uri aici care merită specificate:
• Hârtia cerată (pungile de patiserie) și plastifiată nu se colectează
• Paharele de cafea (cerate și plastifiate și ele), șervețelele de hârtie și proasoapele de bucătărie din hârtie, hârtia contaminată cu lichide sau alte substanțe, la fel, nu se colectează pentru reciclare
• Hârtia și cartonul se pliază pentru a fi mai compacte și nu se colectează dacă au bandă adezivă (vezi plicurile) sau capse
• Recipientele de plastic și metal se clătesc cu apă și se colectează presate
• Cutiile Tetrapak (cele de carton în care se comercializează sucuri și lapte) se colectează în coșurile galbene, alături de plastic și metal (asta pentru că ele conțin resturi de lichid)
• La categoria sticlă, nu se colectează veselă din porțelan și ceramică, oglinzi, becuri clasice, sticla de la lustre

2. Plasticul – principalul inamic
Cea mai simplă și la îndemână metodă de reducere a consumului de plastic de acasă este înlocuirea plasei de cumpărături și a veselei de unică folosință:
• Putem folosi o sacoșă din material textil
• Folosim cât mai puține pungi pentru legumele și fructele pe care le cântărim
• Ținem la îndemână (în debara, în portbagajul mașinii) astfel de sacoșe pentru a ne sări în ochi ori de câte ori fugim spontan la cumpărături
• Refolosim maxim posibil toate pungile de plastic pe care le mai avem prin casă
• Plasticul de unică folosință poate fi înlocuit cu veselă și tacâmuri din bambus (sau alte materiale eco-friendly) sau chiar cu cele comestibile (cele de la Biotrem [putem pune link catre ei daca vrei] sunt foarte faine)

Cred că se aplică cu succes regula: redu, reciclează, refolosește.

În comentariile voastre am regăsit faptul că folosiți Klean Kanteen, paie de silicon, caserole reutilizabile, că vă îndreptați către recipiente de sticlă și inox în devafoarea PET-urile. Felicitări!

3. Uleiul alimentar uzat – dăunător pentru apă și sol
Aici, aș începe prin a vă recomanda să aveți, în bucătărie, coșuri pentru reciclare selectivă și recipient special pentru colectarea uleiului utilizat. Acesta din urmă trebuie să fie din plastic, transparent și în el să puneți uleiul folosit și strecurat de alte reziduuri alimentare.

Un litru de ulei alimentar uzat aruncat în canalizare poluează aproximativ 1 milion de litri de apă. În prezent se desfășoară o campanie de colectare a uleiului uzat într-un lanț de hipermarketuri care motivează clienții oferindu-le la schimb apă, ulei de floarea soarelui și detergent de spălat vasele. Așa că, urmăriți subiectul.

4. Risipa de mâncare
Consumăm mai mult decât avem nevoie și, de multe ori, cheltuim mai mult decât producem. Umplem coșurile de cumpărături, gătim, ne străduim și, la final, aruncăm mâncarea la coș. Risipa aceasta de mâncare poate fi redusă din start dacă îți gândești meniul pentru toată săptămâna. Apoi, mai sunt câteva aspecte simple:
• Nu faci cumpărături când îți este foame
• Pleci de acasă cu lista făcută în urma meniului stabilit pentru întreaga săptămână și NU te abați de la el
• Asiguri mereu acele alimente indispensabile din cămară: făină, orez, ceapă, cartofi (știi tu, acele ingrediente de bază pentru orice fel de mâncare – în felul acesta, nu mai cobori la chioșc de unde te întorci adesea și cu altele)
• Resturile de mâncarea pot fi congelate și refolosite (Jamie Oliver, pe care-l admir tare mult, are niște ponturi foarte faine și o mulțime de rețete din care să te inspiri). Dacă nu, măcar hrăniți animalele, nu aruncați la coș!
• Depozitarea corectă a alimentelor în cămară, dulapuri, frigider, este esențială pentru reducerea risipei alimentare. Folosește recipiente închise etanș, transparente, etichetate corespunzător pentru ca totul să fie cât mai practic și ușor de folosit

5. Mai bine repari decât să arunci
Înainte de toate, țin să menționez că mai bine cumperi inteligent și investești acolo unde este necesar. Asta ca să nu te trezești cu obiecte defecte mai devreme decât ar trebui. Și chiar și atunci când se întâmplă, mai bine înveți să repari, să recondinționezi obiecte, decât să le faci vânt la ghena de gunoi și să comanzi altele în schimb.
Deșeurile electrice, electronice și electrocasnice (DEEE-uri) – reprezintă aproximativ 5-6% din deșeurile generate de gospodării.

Pe lângă acestea, mai sunt bateriile și acumulatorii, becurile economice, neoanele și corpurile de iluminat care conțin metale grele de care este firesc să ferim solul și apele. Medicamentele se duc la farmacie pentru a fi colectate și distruse corespunzător.

În încheiere, vreau să vă mai spun ceva…

Mă bucur mult că sunt înconjurată de oameni ca voi care aleg să folosească produse de curățenie blânde cu mediul, jucării din lemn pentru cei mici, haine din materiale naturale (cum este lâna noastră dragă). Oameni ca voi care aleg să doneze haine sau să le cumpere SH, care optează pentru scutece refolosibile și renunță la clasicele șervețele umede. Cele ca voi care dacă au un petic de pământ se preocupă să planteze pe el o roșie și o mână de spanac pentru a pune în farfurii mâncare mai curată.

Vă mulțumesc pentru că împărtășiți alături de mine un stil de viață cinstit, dar cât de simplu se poate. Nu este mereu ușor, dar aduce satisfacții!

Photo by Artem Beliaikin on Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *