Uncategorized

Care-i treaba cu postările cu industria modei  rapide?

De când ne-am lansat am tot postat pe pagina noastra de Facebook şi profilul de Instagram diferite imagini care vorbesc despre industria modei rapide sau mai pe înţelesul tuturor, acele haine cumpărate cu 15 -20 lei bucata la maximă reducere de la magazine “importante” de genul Zara, H&M, C&A. Colecţii întregi de haine care se produc cu 1 $ bluza prin Bangladesh, Pakistan, mâna de lucru 1,2$/zi şi produs vândut în final cu 70 $ preţ întreg şi cu maxim de reducere cu 20$. Toată minciuna asta dintr-o industrie gigant, una dintre cele mai murdare din lume.

Toate companiile mari investesc milioane de dolari în campanii de publicitate, lansează colecţii cu temă responsabilitatea socială şi donează o parte din câştiguri către cauze sociale. În ciuda tuturor acestor eforturi tot rămâne o industrie murdară care in ultimii ani ucide.

Recunosc, am în dulap şi pentru mine şi pentru puiul meu haine de la aceste branduri, haine primite la aniversări, sărbători şi sunt produse pe care le port. Dar alegerile mele conştiente, cântărite se îndreaptă fără echivoc în direcţia acelor mici producători cu vechime unde am garanţia că cei care produc sunt plătiţi echitabil şi întreagul mecanism până la vânzarea produsului este unul curat. Şi asta înseamnă să înţeleg că alegerea unui singur tricou sau pantalon de calitate lucrat responsabil mă va ajuta pe termen lung.

Cum?

În primul rând pentru că după 20 spălări va arăta la fel.  Moda care durează este făcută şi gândită astfel încât să iţi fie alături pe termen lung, nu un sezon, nu două. Şi asta mă duce la al doilea argument pentru moda de durată:

Mă ajută financiar. Ştiţi vorba românului: “suntem prea săraci ca să ne cumpărăm lucruri ieftine”. Îşi găseşte perfect înţelesul aici.

Enumăr numai câteva motive pentru care moda rapida nu este pe placul meu:

  1. Industria modei este în aşa fel concepută încât să te simţi “not trendy” dupa numai o săptămână de la lansarea ultimei colecţii.

În trecut existau două mari sezoane: Primăvara/Vară şi Toamnă/Iarnă. S-a ajuns ca în anul 2014 industria modei rapide să producă nu mai puţin de 52 sezoane pe an. În fiecare săptămâna cineva decide un nou trend şi producătorii se execută şi noi colecţii apar care trebuie vândute cât mai repede către consumatori care nu au terminat de semnat bine chitanţa de la POS ca au şi pus noi produse în coş. Care este gândirea din spate: cantitate, nu calitate.

  1. Reduceri care de fapt nu sunt reduceri.

Tu, fanul lână şi materiale naturale ştii că perioadele de reduceri nu vin cu oferte soc de – 50% – 70% cum se întâmplă în cazul brandurilor mari. Şi asta pentru că adaosul comercial practicat de magazin este unul mic. Este un adaos care să permită să continui să mergi mai departe. Nu există termen de comparaţie.

Cu siguranţă ai trecut prin Zara şi H&M în perioadă de reduceri şi te lua prin surprindere că sunt acolo o mulţime de haine pe care nu le ştii din colecţia pe care tânjeai să o prinzi la reducere. Şi dintr-o dată pac sunt la reducere. Ei bine, da, acele produse în mare parte reprezintă excesul din ceea ce nu s-a vândut, produse într-o cu totul alta fabrica şi fără nicio legătură cu brandul mama. Acest lucru se întâmplă în mod special în magazinele de tip outlet.  Branduri no name cer acordul de a produce sub sigla brandului celebru şi apoi işi pun marfa la vânzare cu maxim de discount. Toată lumea are de câştigat. Sau nu?

  1. Pe produsele de îmbrăcăminte tranzacţionate pe piaţa modei rapide există plumb şi chimicale extrem de nocive.

Branduri celebre precum Wet Seal şi Forever 21 au semnat cu mulţi ani în urmă un acord prin care să limiteze utilizarea materialelor grele în produsele pe care le comercializează. Verificările recente arată clar că genţile, curelele şi încălţămintea conţin toate plumb cu mult peste limita admisă. Un articol din New York Times menţionează că Centrul pentru Protecţia Mediului se concentrează pe reducerea conţinutului de plumb din produsele pentru adolescente şi femei pentru că acumularea de plumb în oase poate fi eliminată în timpul sarcinii, cu riscul de a afecta atât mama cât şi fătul. Expunerea la plumb a fost legată şi de o rată mai ridicată a infertilităţii la femei şi a unui risc crescut de atac de cord, atac vascular şi presiune arteriala crescută. Mulţi cercetători susţin că nu există concept de prag sigur de expunere la plumb.

Pe lângă plumb într-un produs de îmbrăcăminte obişnuit se găsesc şi pesticide, insecticide, formaldehida precum şi alte elemente carcinogene cunoscute.

  1. Hainele făcute pentru consum rapid sunt făcute ca să se strice rapid!

După maxim 2-3 spălări, perechea de pantaloni perfectă sau tricoul preferat şi-au schimbat forma, textura şi cusăturile încep să pocnească. Hainele nu sunt gândite să dureze. Nu ar fi practic şi nici sustenabil dacă un obiect de îmbrăcăminte ar ţine sezon după sezon. Vânzările constante sunt cele care ţin roata în mişcare. Milioane de tone de textile produse pe baza de material sintetic ajung în natură şi rămân acolo, pentru că nu se vor descompune. Cel puţin nu cat mai suntem noi in viaţă. Moda rapidă şi ieftină nu repara lucrurile, le aruncă şi le schimbă.

     5. Paietele aplicate pe textile sunt un indiciu de muncă prestată de copii.

Autoarea Lucy Siegle în cartea ei To Die For: Is Fashion Wearing Out the World? aduce în discuţie faptul că între 20 şi 60% din întreaga producţie de textile este făcută acasă de către muncitori plătiţi la negru. Există aparate care sunt concepute pentru a aplica paietele pe haine şi să le faca să pară făcute manual. Însă aceastea costă foarte mult şi trebuie cumpărate de către o fabrica. Conform autoarei, sunt slabe şanse ca o fabrică să işi dorească să investească o sumă mare într-un astfel de aparat în condiţiile în care brandul care a comandat produsul este unul de modă rapidă. Autoarea a facut propriile investigaţii şi astfel a descoperit cum milioane de lucrători la domiciliu sunt ascunşi în cele mai sărace regiuni ale lumii “cocoşaţi, cosând şi brodând părţi din ţinutele care vor ajunge în magazine mari, în mahalale unde o întreagă familie locuieşte într-o singură camera” De cele mai multe ori adulţii se bazează pe ajutorul copiilor, muncitorii cos cât de repede pot şi cât de mult le permite lumina naturala a zilei. Aceşti oameni şi copii trăiesc de pe o zi pe alta şi sunt la mâna oamenilor de mijloc care preiau şi plasează comenzi plătind cele mai mici salarii din industria de îmbrăcăminte.

Sunt multe motivele pentru care am ales să cumpăr şi să susţin ceea ce contează cel mai mult: sănătatea noastră, a mediului, şi comerţul echitabil din care toate părţile să aibă de câştigat. De asta suntem aici, de asta facem ceea ce facem. Şi primesc deseori remarci în genul: “sunt doar niste haine” Ei bine da, tocmai asta e, sunt doar nişte haine care fac diferenţa. Totul începe cu faptul că vrem să ne informăm, să ne educăm să cumpărăm local acolo unde se poate, să cumpărăm mai puţin şi mai calitativ şi să cumpărăm de la designeri independenţi şi branduri cu istorie în comerţ echitabil.

Suntem prea săraci ca să cumpărăm lucruri ieftine! Asta mi-a rămas în minte după ce ani de-a rândul bunicii imi cumpărau bluze ţesute şi cusute manual, opinici de purtat iarna la colindă, veste de blăniţă de miel din targuri din zona Sucevei. Imi aduc aminte de respectul cu care curăţau şi se îngrijeau de hainele lor şi de faptul că nu vorbeau de reduceri si discounturi – plăteau cu încredere pentru că ştiau ce cumpărau şi respectau meşteşugul si meşterul. Am şi acum produsele din copilărie. Fac parte din identitatea mea şi vor rămâne moştenire. Cred în lucrurile făcute să dureze şi în respectul pentru cei care le fac.

Viata noastră nu se învârte în jurul lui “a avea” ci în “a trai” mai frumos, mai curat şi mai bine. Aşa cum ştiu că gândiţi şi voi. De aceea va pasă şi citiţi aceste rânduri.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *